Cartea tipărită vs audiobook și e-book

Cuprins:

1. Timpul este factorul de care depinde ce și cât citim
2. Rezistența la acceptarea alternativei e-book-urilor la cărțile tipărite
3. Audiobook-urile, o alternativă utilă la cărțile tipărite
4. Mi-ar plăcea să am noi cărți tipărite de la Editura NICULESCU

Tehnologia ne-a acaparat viețile, iar nouă ne place și, fără să ne dăm seama, am devenit dependenți de ea. Internetul și dispozitivele conectate la internet ne țin atenția captivă zilnic pentru o perioadă. Stadiul de cultură și civilizație și ritmul alert de muncă, viață și cel în care se succed evenimentele nu ne permit să nu fim în contact permanent cu tehnologia.

Timpul este factorul de care depinde ce și cât citim

Mai avem timp sau dispoziție sufletească să stăm zilnic cuminți și relaxați câteva ore citind o carte tipărită? Dar care ore, de unde atâtea ore? – ar putea spune o bună parte din populația activă. Sunt persoane care se laudă că au timp să citească minim o carte tipărită pe săptămână, în timp ce o parte importantă susțin că nu citesc deloc pentru că nu au timp.

De fapt majoritatea citim zilnic, însă, în mentalul colectiv majoritar, dacă nu stai zilnic cu burta pe carte nu citești nimic, iar dacă te documentezi online înseamnă că pierzi vremea pe internet în loc să faci ceva util. Telefonul inteligent, tableta, laptopul, calculatorul de birou și diferite gadgeturi sunt obiectele cu care ne trezim, ne petrecem ziua la locul de muncă sau în timpul liber și adormim după ce le facem o ultimă verificare.

Chiar dacă doar pierdem timpul câteva ore pe zi în rețelele sociale, tot citim câteva rânduri la fiecare postare. Este aceasta o formă de lectură? Nu este o lectură întotdeauna de bună calitate, însă nici nu e nevoie să citim cărți ale premianților cu Nobel, sau cu alte premii literare ca să simțim că am citit cărți importante. Important este să citim zilnic câte ceva ca exercițiu necesar pentru minte. Dar ce să citim ca să se bifeze că am citit ceva?

Recomandările de cărți diferă în funcție de vârstă, ocupație, preferințe și necesități. Lecturile unui preșcolar, ale unui elev, ale unui student pot fi atât obligatorii cât și de plăcere. Lecturile unui profesionist vor fi cele necesare pentru formarea profesională continuă, cât și cele de plăcere. Cărțile pe care le vizează o persoană casnică, o persoană pensionară, un altfel de salariat decât specialiștii pentru plăcerea personală pot fi foarte diferite.

Nici nu aș putea nominaliza toate categoriile de persoane și toate categoriile de stiluri literare, pentru că fiecare carte are omul ei. Problema este că ne referim doar la cărțile tipărite când ne gândim la acțiunea de a citi și la clasificarea persoanelor care citesc și care nu citesc. Se prezintă anual diferite statistici îngrijorătoare referitoare la numărul de cărți vândute și numărul de cumpărători, de parcă nu ar fi învățământul obligatoriu de când ne știm și nu am fost obligați cu toții să citim.

Problema nu constă în faptul că s-a diminuat numărul de cititori, ci în mentalitatea care deocamdată nu permite asimilarea cititului în format electronic cu cititul în format fizic. Pentru că am fost formați de la vârste foarte mici cu cărți în format fizic, probabil ne este mai greu să acceptăm ca fiind echivalentă cititului și documentarea pe internet.

Rezistența la acceptarea alternativei e-book-urilor la cărțile tipărite

Dacă nu ar echivala cu a pierde timpul pe internet și dacă nu ar fi o problemă de rezistență masivă de asimilare a cititului pe internet cu ceea ce înțelegem prin citit fizic și lectură, nu ar fi existat atâta opoziție și rezistență la învățământul online în timpul pandemiei de Covid19. În opinia mea, cei care au manifestat rezistență la o astfel de schimbare nu au putut înțelege că nu s-a schimbat nimic în învățământ prin trecerea în mediul online, cu excepția locației.

Nu i-au văzut avantajele de timp și spațiu, comoditatea, economia dată de lipsa cheltuielilor de transport, a programelor de masă pentru copii, a utilităților și altele. Au clasificat ca fiind necorespunzător învățământul online numai cei ce l-au tratat necorespunzător din lipsa dotărilor, din lipsa unor cunoștințe minime de utilizare a internetului pentru conectarea la cursuri online, din pricina mentalității că dacă nu există întâlnirile fizice, atunci întâlnirile online nu pot conta.

Nu este adevărat, însă atunci când o imensă mulțime susține că învățământul online nu este învățământ, ci dăunează învățământului, cel mai înțelept este să îți vezi de o altă treabă. Copiii învață să utilizeze dispozitivele conectate la internet, uneori înainte de a învăța să devină independenți, iar tinerii petrec de plăcere multe ore din zi în mediul online. Cel puțin asta ar trebui să demonstreze adulților că e limpede faptul că aici, în mediul online pe care îl plac ei, ar trebui să li se furnizeze cât mai des informații importante.

Dacă părinții se plâng de faptul că nu citesc, dar pierd timpul pe internet și chiar nu ies la joacă afară pentru a petrece timp online, poate că ar fi o idee bună să li se prezinte copiilor mai des e-book-uri pe care poate că le-ar primi cu entuziasm. Ca să deprindă plăcerea de a citi cărți cred că, la un început, mai important este să citească ce vor și cum vor potrivit vârstei lor, nu în ce format citesc.

Cărțile tipărite nu vor dispărea cât timp nu vom dispărea noi, cei ce am manifestat rezistență la învățământul online și care am cerut vocal învățământ în format fizic într-o perioadă în care boala și moartea pluteau în aer și făceau sute și mii de victime zilnic. Dacă nici pericolul morții nu ne-a făcut să acceptăm binefacerile tehnologiei ca parte importantă în învățământ, gata să suplinească logistica fizică în caz de necesitate, este clar că formatul fizic pentru cărți și învățământ va dăinui cel puțin cât timp vom fi noi.

Va mai dura cu siguranță și în următoarele generații pentru că e modul în care își educă copiii părinții care au fost învățați să iubească lecturile în format fizic. Este normal ca noi, cei ”tineri de foarte mult timp”, să iubim mai mult formatul fizic al cărților, pentru că noi nu am avut nici un fel de tehnologie și internet în copilăriile și adolescențele noastre.

Problema este că dacă statisticile sau părinții arată că tinerii nu citesc cărți în format fizic și nu sunt îndreptați spre e-book-uri s-ar putea să se diminueze plăcerea de a citi o carte sub orice formă, exceptând lecturile obligatorii.

Audiobook-urile, o alternativă utilă la cărțile tipărite

Pentru că timpul nu permite, sau nu există un obicei format pentru  cititul cărților în format fizic sau în format electronic, consider o idee genială faptul că s-au inventat audiobook-urile. Am experimentat acest mod de a citi o carte și când am citit trei cărți consecutive în format audiobook, într-o perioadă scurtă de timp, am fost foarte fericită.

Am beneficiat de cunoaștere în timp ce îmi făceam alte activități de rutină, mi-am pus căștile inclusiv în pat înainte de somn și am adormit de multe ori în timp ce ascultam o carte. Dacă ar fi adevărat că creierul percepe tot în timpul somnului, eu ar fi trebuit să știu toate cărțile pe fondul cărora am adormit. Nu este deloc adevărat, a trebuit să le ascult din nou a doua zi.

O vreme mi-a plăcut mult, aveam abonament și mi-a plăcut acest mod ușor de lectură care m-a delectat. Pentru că nu am ascultat beletristică, la un moment dat mi-a scăzut entuziasmul pentru că mi-am dat seama că am nevoie să citesc fizic cărțile pe care le ascultasem. Fără să mă fi influențat cineva am început să le caut prin librăriile online întrucât îm doream să le am în bibliotecă și să memorez câte ceva citind fizic din ele. Nu degeaba s-a spus înțelept proverbul latin că vorba zboară, scrisul rămâne ”Verba volant, scripta manent”.

Audiobook-ul cred că este pretabil lecturilor ușoare de plăcere, nu lecturilor greoaie cu volum mare de cunoștințe care trebuie asimilat. Cred că există și statistici referitoare la faptul că informația pe care doar o auzim o uităm mai repede, iar ceea ce rămâne după o vreme avem tendința să denaturăm. Un câștig mai mare în cadrul memoriei cantitative și de lungă durată îl are informația pe care o vedem, în cazul prezent pe care o citim.

Din acest punct de vedere este mult mai util să citim o carte decât să o ascultăm dacă dorim să reținem ceva din ea. Că citim în format fizic sau în format electronic este o problemă de preferințe, de comoditate. Nu mai are rost să cărăm cinci cărți în concediu în zilele noastre, pentru că acela nu mai este concediu ci serate literare pe care le putem organiza și la domiciliu fără disconfortul deplasării și al cheltuielilor. Ne este suficientă o tabletă sau un e-book pe care ori vom avea timp să le deschidem ca să citim ceva ori nu, însă cel puțin nu ocupă loc în bagaje, mai ales atunci când folosim transportul în comun.

Aventura mea cu audiobook-urile încă nu s-a încheiat pentru că am deprins acest mod ușor de a-mi procura plăcerea de a citi o carte când nu am timpul necesar să o citesc fizic. Există percepția că s-ar putea să nu rezonăm cu vocea celui care citește cartea, însă nu am întâlnit nici o voce stridentă sau neplăcută până acum pentru că sunt selectați după niște criterii. Nu vom întâlni imprimată pe audiobook-urile la care ne putem abona orice persoană care nu are talent de povestitor, nu are intonațiile potrivite semnelor de punctuație, sau dialogurilor, ori monologurilor.

Însăși faptul că cineva îmi citește în timp ce eu îmi fac activitățile de rutină ce nu necesită concentrare mă bucură și nu încerc să îi găsesc defecte. Este totodată și un mod în care mai nou mi-am selectat cărțile pe care le cumpăr în format fizic. Dar există și situații în care mi-am dorit să ascult o carte și nu am găsit-o pe platforma unde ascultam de obicei, astfel încât tot la formatul fizic ajung mai întâi.

Mi-ar plăcea să ascult și să citesc mai multe cărți de dezvoltare personală, iar timpul nu îmi permite întotdeauna. Nici nu am un dispozitiv pe care să ascult audiobook-uri sau să citesc e-book-uri, astfel încât depind de platforma cu audiobook-urile în număr limitat și de formatul fizic al cărților pe care le pot cumpăra online pentru că e mai comod, iar oferta este mult mai mare și variată.

Mi-ar plăcea să am noi cărți tipărite de la Editura NICULESCU

Spre exemplu mi-ar plăcea să am în bibliotecă și să citesc în format fizic cartea ”Cum poate mintea să vindece corpul” scrisă de Dr. David R. Hamilton și alte cărți similare pe care le-am găsit în secțiunea Self help la Editura NICULESCU. Platforma de audiobook-uri la care aveam abonament nu le avea, astfel încât nu le-am auzit conținutul însă acesta este genul de cărți de dezvoltare personală cu care îmi place să mă delectez în timpul liber.

Mă găsesc în situația ingrată de a căuta alternative la audiobook-uri în cărțile tipărite, o iubire mai veche la care mă întorc. Sigur că citesc zilnic în format electronic câte ceva, însă nici nu sunt un mare fan e-book-uri astfel încât să renunț complet la cărțile tipărite pentru ele. Nici nu îmi place faptul că stau cu ochii ațintiți ore în șir pe ecranele cu lumină artificială a dispozitivelor electronice.

Nu cred că vor dispărea cărțile tipărite în cursul vieților noastre pentru că nu le vom lăsa noi să fie înlocuite complet de audiobook-uri și e-book-uri. Suntem prea mulți cei ce iubim foșnetul paginilor cu care ne-am obișnuit încă de la manualele școlare de la Editura NICULESCU și din cărțile copilăriei și adolescenței noastre. Tinerii mai vechi știu ce spun, căci Editura NICULESCU este prezentă în bibliotecile noastre cu volume pentru toate vârstele din 1993.

Vizitează și tu site-ul Editurii niculescu.ro și formează-ți propria părere despre disputa în desfășurare dintre cartea tipărită vs audiobook și e-book.

Sursa fotografiilor: Editura NICULESCU

Nota: Articolul a fost scris pentru proba nr. 15 din cadrul celei de-a 25-a ediții a competiției de blogging creativ ”Storytelling la puterea SuperBlog” organizată de SuperBlog, cu tema ”Editura NICULESCU – Cartea tipărită vs audiobook/e-book” propusă de sponsorul Editura NICULESCU.